Biserica Sfantul Nicolae - Brosteni

ISTORICUL BISERICII SFANTUL NICOLAE BROSTENI

 

Biserica Sfantul Nicolae Brosteni este situata in partea de sud a orasului, in zona cuprinsa intre Bd. Dimitrie Cantemir, Bd. Marasesti, Str. Lanariei si raul Dambovita, in fosta mahala a brostenilor, nume care a fost luat de la "balta cea mare a Brostenilor din jos de Radu Voda" , denumire ce a dainuit cateva secole. In aceasta zona s-au stabilit ulterior tabacarii, in apropiere de apa curgatoare a Dambovitei, prin parasirea vechilor asezari din partea centrala a orasului, din vecinatatea manastirilor Sarindar si Zlatari, care nu au asigurat conditiile tehnologice ale tabacitului. Mahalaua a capatat denumirea Tabacarilor de langa Radu Voda.

Pe la mijlocul sec. al XVII-lea a existat o biserica, probabil de lemn, pomenita in documente la data de 25 mai  1654 si 6 feb 1696, ca biserica a Tabacilor, fiind construita de acestia.

Biserica a fost refacuta din zid inainte de 1731 iunie 29 (data pisaniei) de Stefan Logofat de divan si sotai lui Anica. Dupa o cartografie din 1827 iunie 20, in jurul bisericii se gaseau 16 chilii, ce erau in majoritatea lor inchiriate. Dupa cutremurul din 1838 ce a afectat biserica, aceasta este recladita intre anii 1843 - 1848 de catre Paraschiva Iovciu si Postelnicul Petrache Doiciu, fiind in continuare in grija breslei tabacarilor. Dupa aceasta data, a mai fost reparata in anul 1903, 1925-1926 si 1945.

Pictura interioara este restaurata in 1986 de Nicolae Trosculescu iar in 1997 s-a refacut registrul superior de catre pictorul Ion Enache. Pictura acopera toti peretii, inclusiv boltile, fiind realizata in culori predominante de albastru, vernil si gri.

Este o biserica de mari dimensiuni (23/12 metri), impartita in 3 nave, fara abside laterale, printre cele mai mari biserici construite in prima jumatate a sec XIX in Bucuresti. Nava centrala se desparte prin coloane laterale si se incheie cu absida circulara a altarului.  La intrare este prevazuta cu un mic pridvor cu fronton, asezat pe 2 perechi de coloane.

BIserica a avut de suferit in urma cutremurului din 1977, atunci cand cupola centrala de pe naos s-a prabusit, strivind sub ea iconostasul si multe lucruri de valoare aflate in biserica. Singura cupola care a mai ramas bisericii, se afla deasupra pronaosului si are un plan octogonal.

Arhitectura interioara si exterioara este de influenta neoclasica, combinata cu elemente decorative neoromanesti. In registrul superior al fatadei, exista o friza de firide, in arc de cerc, avand in centru discuri ornamentale, separate de registrul inferior printr-un brau in forma de franghie. Ferestrele sunt mari, cu partea superioara terminata semicircular, sunt marcate cu chenare incadrate in arcade oarbe.

Lacasul are imprejurul sau o gradina frumos ingrijita, intregul amplasament fiind mult retras de la circulatia oraseneasca.